Se pare ca sunt intr-o pasa de creativitate si eficienta in ultima vreme. Iote ce-am terminat ieri:
Dulcica asta (mult prea roz, parerea mea) va merge la Timisoara. A fost facuta la comanda, asta explica rozul. Pe cuvant.
Si aici aveti o avanpremiera a lui Emmet, poetul. Nu e chiar gata, ii mai trebuie o curea si cartea de poezii, si probabil inca putin machiaj. Dar imi place la nebunie cum a iesit, si trebuia sa va arat. Voi face niste poze mai bune cand e gata.
Parul ii sta in toate directiile, nu prea se vede in poze.
Si aici e premiul amintit intr-un post anterior, la locul sau de drept. Inca nu ma pot hotari sa-l lipesc cum trebuie. Sunt asa de obsinuita cu locuinte temporare, ca mi-am format obiceiul de a nu face nimic prea permanent: daca ma mut si saracu' monstruletz va trebui sa ramana aici?
No comments:
Post a Comment